![]() |
al trop al storpia
Al trop al storpia
Lègi cun surpresa, an dal situ da ca’: “di case all’Aprica ce ne sono troppe” E al pensier al uà luntà, ma abot, a se la mènt pü limpida, a proposit, da regurdà. L’ucasüu l’e par riciamà a la mént, quèl ch’i üsaua di’ a pruposit: “al trop al storpia” E, a turnà an drè da quach deseni, cuma ae cambiac’ i tep! An fatu da ca’ an da li nosi cuntradi d'abriga, i naseua, i creseua, i sa spusaua, i `nuegiaua, i sa muridaua, sèmpar tè an quii quatar mür. La cambra bèla par i genitor. e miga sémpar, üna par i nöni; ina cambra u cambrèl par i tzetasc, la cüsina cun al figulà e raramènt, ma ina furtüna, la so bèla stüua. L’era quèla da generazüü an generazüu! E ai nos di an lèsc’ : “Di case all’Aprica ce ne sono troppe!!!!! Luisa Moraschinelli, Bun an ai Capi e a chi ca lèsc' al nos dialèt!:ciao: |
| Tutti gli orari sono GMT +2. Adesso sono le 06:53. |
Powered by vBulletin® versione 3.8.8
Copyright ©2000 - 2026, Jelsoft Enterprises Ltd.
Tutto il materiale presente in questo sito è © di abriga.it All rights reserved